Aprecieri pentru interventia autoritatilor la accidentul de elicopter si titlu post-mortem la sedinta ordinara a CJSibiu
APRECIERI PENTRU INTERVENȚIA AUTORITĂȚILOR LA ACCIDENTUL DE ELICOPTER ȘI TITLU POST-MORTEM LA ȘEDINȚA ORDINARĂ A CONSILIULUI JUDEȚEAN
Penultima ședință ordinară din acest an a Consiliului Județean Sibiu s-a deschis cu un moment de reculegere în memoria celor 8 victime ale accidentului de elicopter de lângă Mălâncrav. Apoi președintele Ioan Cindrea a adresat, în numele consilierilor, mulțumiri tuturor instituțiilor implicate în operațiunile de intervenție de la locul tragediei: Inspectoratul pentru Situații de Urgență, Inspectoratul de Poliție al Județului Sibiu, Jandarmeria, Serviciul Salvamont, Spitalul Clinic Județean de Urgență, Aeroportul Internațional, dar și localinicii care au ajuns primii la fața locului.
”A fost un exemplu de coordonare instituțională a intervenției, dar și de participare a cetățenilor din zonă și a autorităților locale. Cred că sunt în asentimentul dumneavoastră, al consilierilor județeni, să transmitem și o scrisoare de mulțumire oficială pentru toți participanții la intervenție. Transmit încă o dată condoleanțe familiilor îndoliate și Dumnezeu să-i odihnească în pace pe cei care și-au pierdut viața în tragedie. Iar celor doi supraviețuitori le dorim recuperare cât mai grabnică”, a spus Ioan Cindrea, președintele Consiliului Județean Sibiu.
Prezent la ședință, prefectul Ovidiu Sitterli a apreciat la rândul său intervenția operativă și a transmis mulțumiri consilierilor județeni: ”Faptul că toate aceste instituții s-au coordonat și colaborează permanent excelent vi se datorează în mare măsură. Vă mulțumesc pentru sprijinul pe care îl acordați Inspectoratului pentru Situații de Urgență și instituțiilor subordonate Consiliului Județean – Spitalul Clinic Județean, Serviciul Salvamont, Aeroportul Internațional Sibiu – și consider că dacă am avut cei doi supraviețuitori vi se datorează de asemenea”.
Tot în ședinta de astăzi, consilierii județeni au votat în unanimitate acordarea post mortem a titlului de Cetățean de Onoare al Județului Sibiu regretatului coregraf Ioan Macrea, fondatorul Ansamblului Profesionist ”Junii Sibiului”. Laudațio a fost citit de profesorul universitar Ilie Moise, iar Silvia Macrea, directorul Ansamblului, a mulțumit în numele ei și a familiei sale pentru această recunoaștere a meritelor tatălui său. Diploma și titlul vor fi înmânate în timpul spectacolului din 1 Decembrie, de la Sala Transilvania, susținut de Ansamblul ”Junii Sibiului”.
Majoritatea proiectelor de pe ordinea de zi a ședinței de astăzi au fost adoptate în unanimitate, mai puțin două proiecte care, la solicitarea membrilor comisiei economice, au fost transferate pentru ședința de luna viitoare.
Biroul de presă CJ Sibiu
Laudatio: Ioan Macrea (1929-1999)
Ioan Macrea – coregraful de talie națională, pe care îl omagiem, an de an, în cadrul festivalului ce-i poartă numele – s-a născut în 31 octombrie 1929 la Gura Râului, sat cu o bogată civilizație tradițională. Dragostea pentru jocul popular și talentul înnăscut l-au determinat, în 1944, să pună bazele unei formații de dansuri, care, ulterior, s-a numit Junii Sibiului, actualmente unul dintre brand-urile județului și orașului nostru.
Drumul acestuia – de la modesta formație de dansuri a „Arsenalului Armatei”, la briliantul ansamblu profesionist de astăzi – a avut şi el meandrele sale învinse doar de voinţa şi tenacitatea celui care l-a păstorit vreme de peste patru decenii – coregraful Ioan Macrea, reprezentant tipic al ardeleanului. Or, a fi ardelean – spunea cândva Lucian Blaga – înseamnă a duce un gând până la capăt. Şi Macrea şi-a dus gândul până la capăt, indiferent de adversităţile care s-au pus de-a curmezişul gândului său – acela de a face din Junii Sibiului cel mai respectat şi invidiat ansamblu de cântece şi dansuri populare din spaţiul carpatin.
Cum a reuşit să ajungă aici şi prin ce mijloace, care este reţeta acestui succes, iată întrebări fireşti cărora am încercat să le dau un răspuns în Povestea junilor, studiu recent tipărit la Editura Universității „Lucian Blaga” Sibiu. Ceea ce trebuie reţinut este că totul a fost subordonat împlinirii acestui gând, inclusiv familia. Să nu uităm că soţia sa – colaboratorul cel mai apropiat – a devenit profesor de dansuri populare la „Şcoala populară de artă”, apoi la „Clubul copiilor”, asigurându-i permanent pepiniera din care-şi recruta dansatorii. Nimic nu era prea mult când era vorba de soarta şi succesul junilor! El rămâne omul puternic şi tenace care a ştiut să valorifice toate şansele pe care viaţa i le-a oferit, în scopul desăvârşirii artistice a acestui ansamblu. Succesele de acasă l-au propulsat pe scena internațională, la festivaluri și concursuri de prestigiu, unde a obținut cele mai râvnite premii: Migdalul în floare – Agrigento (Italia, 1970); Festivalul Internațional – Longollen (Marea Britanie, 1973).
În plan internațional, talentul coregrafului Ioan Macrea a fost recunoscut prin numeroasele solicitări de a realiza coregrafii tradiționale în diferite părți ale lumii. A dat curs doar câtorva: în anii ¢70, la solicitarea Ministerului Culturii din Tunisia a creat Ansamblul Național de Folclor Tunisian, iar în 1978 și 1979 a pus în scenă dansuri românești în Laussanne (Elveția) și, respectiv, Paris (Franța).
În drumul său – aş spune triumfal – Macrea a fost sprijinit de o serie de personalităţi (în speţă directori ai unităţilor industriale în care a lucrat, dar şi de oameni de cultură şi jurnalişti) care i-au netezit calea spre performanţele artistice din anii ¢80 şi cărora trebuie să le aducem astăzi omagiul nostru de recunoştinţă. Ei l-au propus în 1995 cetățean de onoare al Municipiului Sibiu și tot ei i-au acordat, în același an, premiul Ethnos pentru întreaga activitate.
1989 a fost an de răscruce şi în domeniul culturii tradiţionale. După ¢89 – mai precis începând cu data de 9 ianuarie 1992 – graţie înţelegerii Inspectoratului judeţean de cultură și Consiliului județean din acea vreme, ansamblul Junii Sibiului împreună cu orchestra Cindrelul au alcătuit Ansamblul profesionist de cântece şi dansuri populare „Cindrelul-Junii”.
Şi iată că după 18 ani, conducerea ansamblului a fost încredinţată unui nou membru al familiei Macrea – mezina Silvia, care duce mai departe tradiţia familiei, cu aceeaşi tenacitate şi aceeaşi pasiune devorantă. Sunt convins că fiica lui Macrea nu va uita niciodată că Junii Sibiului au fost şi trebuie să rămână principalii exponenţi ai elementelor de identitate culturală a acestei zone pe care trebuie s-o prezinte şi s-o reprezinte cu acelaşi succes pe scenă şi în anii următori.
Astăzi, din perspectiva celor 70 de ani care s-au scurs de la înfiinţarea ansamblului folcloric „Junii Sibiului ”, Ioan Macrea pare tot mai mult un veritabil Meşter Manole modern, care s-a sacrificat pe sine pentru a asigura dăinuire şi perenitate culturii şi civilizaţiei tradiţionale româneşti. Bineînţeles, prin intermediul acestui „edificiu” unic „cum n-a mai fost altul” – Ansamblul folcloric profesionist „Cindrelul-Junii” Sibiu.
Sibiu, 27 nov. 2014 Prof. univ. dr. Ilie MOISE

